Paris este capitala si cel mai mare oras al Frantei. Orasul este traversat de fluviul Sena, care imparte orasul in doua parti - Malul Drept, in partea de nord a Parisului, si Malul Stang, in partea de sud.
Orasul propriu-zis (intra muros) are o populatie de 2.167.600 (2007) de locuitori, dar zona metropolitana are peste 12 milioane de locuitori (12.067.000 la recensamantul din 2007)
Nucleul istoric al Parisului este Ile de la Cite, o insula mica locuita in antichitate de tribul pariziilor (parisii in Latina) care intemeiasera in zona un mic sat de pescari. Astazi cea mai mare parte din insula este ocupata de impresionantul Palais de Justice si de catedrala Notre-Dame de Paris. Insula este conectata cu sora sa mai mica, Ile Saint-Louis, care este ocupata de case construite in secolul XVII si XVIII. Caracteristicile majore ale Parisului sunt cheiurile strajuite de copaci de-a lungul Senei - in special pe malul stang cu vanzatorii ambulanti de carti (faimosii buchinisti), podurile istorice care traverseaza Sena, celebrele bulevarde precum Champs-Elysees precum si numeroase alte cladiri si monumente celebre, dintre care multe sunt inscrise in Patrimoniul Umanitatii stabilit de UNESCO.
Parisul a fost ocupat de un trib galic pana cand au ajuns aici romanii in 52 i.Hr.. Invadatorii se refereau la ocupantii anteriori ai orasului ca parisii, insa au numit orasul Lutetia, care inseamna "loc mlastinos". Aproximativ cincizeci de ani mai tarziu orasul s-a intins si pe malul stang al Senei, in actualul cartier latin, si a fost redenumit "Paris".
Ocupatia romana s-a incheiat in 508, cand Clovis I a facut orasul capitala dinastiei Meroviengienilor a francilor. Invaziile vikingilor din secolul IX au obligat parizienii sa construiasca o fortareata pe Ile de la Cite. In cursul uneia dintre invazii, Parisul a fost cucerit de catre vikingi, probabil sub Ragnar Lodbrok, care a primit o recompensa uriasa pentru a pleca pe 27 martie 845. Slabiciunea ultimilor regi Carolingieni a dus la cresterea puterii contilor Parisului. Odo, Conte de Paris a fost ales ca rege al Frantei de catre lorzii feudali, in timp ce Carol al III-lea avea pretentii la tron. Pana la urma, in 987, Hugo Capet, conte de Paris, a fost ales de lorzii feudali dupa moartea ultimului urmas Carolingian.
In cursul secolului XI orasul s-a intins pe malul drept. Secolele XII si XIII, care includ domnia lui Filip al II-lea Augustus (1180-1223), sunt notabile pentru cresterea orasului. Drumurile principale au fost pavate, primul Luvru a fost construit ca fortareata si mai multe biserici, inclusiv catedrala Notre-Dame, au fost construite sau incepute. Mai multe scoli de pe malul stang au fost unite in cadrul Sorbonei, care numara pe Albertus Magnus si Sf. Thomas Aquinas printre primii profesori. In Evul Mediu Parisul a prosperat ca centru intelectual si comercial, cu o intrerupere temporara cand a lovit ciuma in secolul XIV. Sub domnia regelui Louis al XIV-lea, regele Soare, de la 1643 la 1715, resedinta regala s-a mutat la Versailles.
Revolutia franceza a inceput cu luarea cu asalt a Bastiliei pe 14 iulie 1789. Multe dintre conflictele din anii urmatori au avut loc intre Paris si zonele rurale ale Frantei.
In 1870 razboiul franco-prusac s-a incheiat cu un asediu al Parisului si a Comunei Parisului, care s-a predat in 1871 dupa o iarna de foamete. Turnul Eiffel, cel mai cunoscut simbol al Parisului, a fost construit in 1889 intr-o perioada de prosperitate cunoscuta ca La Belle Epoque.
Parisul este un departament al Frantei (Paris, 75), parte din regiunea Ile-de-France. Parisul este impartit in douazeci de arondismente. Aceste arondismente sunt numerotate in spirala, cu primul arondisment in centrul orasului.
Pana in 1964, departamentul 75 era "Seine", care continea orasul si suburbiile inconjuratoare. Schimbarea acestei organizari a dus la crearea a trei noi departamente care formeaza un inel in jurul Parisului, deseori numite la petite couronne (coronita): Hauts-de-Seine, Seine-Saint-Denis si Val-de-Marne.
Este situat in partea central-nordica a tarii, pe fluvial Sena , in aval de confluenta acestuia cu Marna. Suprafata sa este de 1450 de km patrati
Parisul este deservit de doua aeroporturi: Orly, la sud de Paris, si Charles de Gaulle, la nord de Paris, situat in localitatea Roissy-en-France, unite de linia C a retelei RER.
Parisul este dotat cu o retea densa de metrou, numit Metro. De asemenea, orasul este strabatut de RER (Reteaua Expresa Regionala), ce face legatura intre diferitele departamente din jur. In plus exista o retea de cai ferate: din cele 6 gari pariziene pleaca zilnic trenuri pentru navetisti, trenuri nationale si TGV-uri (Train a Grande Vitesse) (numit Thalys sau Eurostar pentru Belgia, Olanda, Germania, respectiv Marea Britanie).
Orasul este si nodul principal al retelei de autostrazi si este inconjurat de o sosea larga circulara numita Boulevard Peripherique. Intrarile si iesirile de pe Peripherique sunt numite "Portes" (porti), fiindca acestea corespund cu portile orasului. Majoritatea acestor porti au parcari unde neriveranii sunt sfatuiti sa-si lase masinile. Traficul parizian este renumit pentru incetineala si pentru pericolul pentru integritatea caroseriei. Primaria a luat masuri pentru fluidizarea traficului in comun (autobuze, taxi-uri), creand culoare speciale pentru acestea.
